Barbu Ștefănescu Delavrancea nació el 11 de abril de 1858 en el pueblo de Delea Nouă, el cual es, actualmente, un suburbio de Bucarest. 1 Era el noveno hijo de Ștefan Tudorică Albu y Lana (Loana). Su padre creció en Vrancea. 2 Fue asignado a Sohatu, Ilfov, por lo que dejó Vrancea para irse a Bucarest y convertirse en el dirigente de los Barbu Stefanescu Delavrancea - Hagi-Tudose Watch on III Fum pe cosul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul nametii pana la stresini. Apele sa inghete tun. Treaba lor! Hagiul nu vrea sa stie de crapa pietrile la gerul Bobotezei, nici daca in iulie turbeaza canii de caldura. Iarna tremura, vara gafuie. Barbu Ștefănescu-Delavrancea Fata moşului Neghiniță Norocul dracului Palatul de cleştar Pravoslavnicul şi slăninile Poveste D. Furtună Nu cânta, băiete! Dumitru Stăncescu Fata unchiașului Înșir'te mărgărite cu dalbe flori aurite Săracul și dracul Sur-Vultur Geo Bogza Basm I.C. Fundescu Făt-Frumos cu părul de aur Ioan Slavici Limir Împărat BUNICUL - Barbu Stefanescu Delavrancea Se scutura din salcami o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa. Se gandește. La ce se gandește? La nimic. Enumera florile care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar enumera florile scuturate de adiere. Selbst hielt er viel auf gute Übersetzungkunst und förderte Übersetzungen etwa von Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea und Lucian Blaga. Im „Klingsor" wurden auch Zillichs eigene Geschichten zuerst herausgegeben, wie Der Vater , Attilas Ende oder Der Urlaub [3] . Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost membru al Academiei române și primar al Capitalei. De-a lungul vieții sale, el a mai fost scriitor, orator și avocat. Acesta s-a născut pe 11 aprilie 1858, în București, într-o familie modestă. S-a căsătorit cu Marya, o femeie inteligentă, licenţiată în matematică şi filosofie, profesoară de pedagogie, și a avut 9IksOj.

barbu ștefănescu delavrancea margareta delavrancea